duminică, 28 octombrie 2012

Recenzie (15): Albastru de Safir de Kerstin Gier


Albastru de Safir

Culorile dragostei #2

Kerstin Gier

Să călătoreşti în timp nu mai e aşa de amuzant când descoperi câte trebuie făcute pentru a nu strica continuitatea spaţiu-timp. După ce a aflat că ea este moştenitoarea genei de călătorie în timp, Gwendolyn este total expusă în faţa necunoscutului. Nu poţi să ai încredere în nimeni atunci când vine vorba de trecut, păcat că inimii nu poţi să-i porunceşti. Alături de Gideon, un băiat teribil de frumos, dar cu un caracter pe atât de îngrozitor, ea trebuie să ajute la completarea cercului de sânge, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Cineva încearcă să-i oprească. Cineva îi vrea morţi.
Călătoria în timp a fost văzută de mulţi ca o binecuvântare, dar există alţii care o văd ca pe un pericol, iar cei care sunt capabili... monştrii.
Când trebuie să te aperi pe tine, să salvezi lumea şi să înveţi să dansezi menuet ai cam vrea să poţi lăsa totul baltă, dar nu poţi să alegi pentru tine, sunt alţii care decid ce să faci, cum să faci, de ce să o faci. În spatele tuturor călătoriilor în tip există un mister, un scop ascuns.
Când Lucy şi Paul au fugit în trecut cu conograful nu s-au aşteptat niciun moment să existe un altul, sacrificiul lor a fost zadarnic sau nu? Ajutaţi de Lucas ei au putut să fugă, deşi au plătit un preţ imens.
Dragostea este ceea ce face oamenii să aibă porniri ciudate, dragostea e cea care te sfâşie.
„Rămăsesem împietrită, incapabilă să mai fac vreo mişcare sau chiar să respir. Degetele lui îmi atinseră cu grijă buzele, îmi mângâiară bărbia şi urcară pe obraji, până la tâmple.
– Nu eşti o fată obișnuită, Gwendolyn, şopti el, trecându-şi degetele prin părul meu. Eşti cu totul şi cu totul deosebită. Nu ai nevoie de nici o Magie a corbului ca să fii specială pentru mine.
Chipul lui se apropie tot mai mult de-al meu. Când buzele lui îmi atinseră gura, am închis ochii. OK. Acum urma să leşin.”
Gwendolyn se îndrăgosteşte de Gideon, băiatul în care nu ar trebui să aibă încredere. Arogant, răutăcios şi uneori indiferent, Gideon reuşeşte să îşi controleze sentimentele foart bine, poate chiar prea bine. Nu ştii niciodată ce se ascunde în spatele unui chip frumos. Gwen e tot mai tulburată... Ce va face atunci când adevărul o va lovi din plin? Va fi raţională?
„Mi-am pus mâinile pe pieptul lui şi l-am împins.
— Încetează cu asta! Eşti insuportabil de arogant.”
Albastru de safir este al doilea volum din trilogia Culorile dragostei. Cea de-a doua carte aduce la suprafaţă şi mai multe dintre misterele călătoriei în timp. Multe din întrebările care apar odată cu lectura primului volum dispar, dar apar altele mai complicate. Relaţiile dintre persoanje devin mai clare şi sunt câteva indicii care îţi sugerează câteva teorii interesante.
În această carte apare Lucas Montrose, bunicul lui Gwendolyn, el este tânăr, nu cunoaşte toate secretele, dar cu ajutorul lui Gwen şi a documentelor la care avea acces află mai multe şi o ajută pe nepoata lui.
Ceea ce e interesant la această carte este modul în care sunt legăturile dintre personaje, cum se amestecă cei din trecut cu cei din prezent.


Notă: 9
Titlul original: Saphirblau
Autor: Kerstin Gier
Editura: Litera
Recenzie: Ştefana Alexandra

0 comentarii:

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Facebook Themes